COVID-19

În atenţia:

Guvernului României, cabinetul Primului Ministru

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerului Finanţelor Publice

Parlamentului României

Industria berii româneşti a cunoscut în perioada următoare anilor 1990 o dezvoltare necorelată cu restul domeniilor. Astfel, din cele 125 de fabrici de bere existente la începutul anilor 2000 mai funcţionează astăzi doar 3 fabrici cu capital autohton, celelalte societăţi fiind închise, constatându-se astfel o concentrare a productiei de bere la fabricile cu capital strain.

În ultima perioadă de timp s-a înregistrat însă o revigorare a investiţiilor în industria noastră, prin punerea în funcţiune a circa 60 de fabrici de bere artizanală de tip IMM, cu capacităţi de producţie cuprinse între 2-100 mii hl/an, care realizează sortimente de bere după reţete tradiţionale, aceste societăţi fiind răspândite în majoritatea judeţelor ţării.

În acest mod, Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România, organism care reprezintă interesele producătorilor autohtoni, prin aderarea şi a fabricilor de bere artizanală la organizaţia noastră, a devenit un partener activ în dialogul cu autorităţile.

Astfel, Patronatul reprezintă un număr de aproximativ 60 de societăti comerciale producătoare de bere şi de malţ, dar şi de cidru. De asemeni, în societăţile afiliate sunt angajaţi peste 1000 salariaţi la care se adaugă alţi peste 5000 angajaţi la societăţile cu care există interacţiuni comerciale (producători sau distribuitori de materie primă, de ambalaje, companii de creaţie şi producţie, societăţi de livrare), astfel că împreună cu taxele aferente acestor activităţi reprezentăm un important contributor la bugetul de stat.

În contextul actual, având în vedere şi faptul că două treimi din populaţia ţării trăieşte dintr-un venit lunar de maximum 1.500 de lei, o mare parte din acesti oameni au fost trimişi în şomaj, cu precădere în sectorul IMM, care mobilizează circa 60% din numărul total al angajaţiilor din ţară. De asemenea, cu circa 300.000 de companii fiind deja lovite de criză, peste un milion de angajaţi din economie vor rămâne fără locuri de muncă în perioada martie-aprilie, dacă starea de urgenţă nu va fi ridicată.

Trebuie adăugat faptul că, în momentul actual, fabricile artizanale de bere şi cidru se află într-un stadiu embrionar de dezvoltare, acest fapt fiind determinat decisiv de capitalul insuficient şi obstacolele legislative şi fiscale specifice. Astfel, merită menţionat că producătorii de bere artizanală, marea lor majoritate în stadiul de start-up, întâmpină dificultăţi în accesarea de credite bancare şi că producţia berii cu greu poate fi finanţată din fonduri europene nerambursabile.

Practic, toate micile fabrici de bere/cidru artizanale din România sunt rodul sacrificiilor şi investiţiilor personele ale fondatorilor acestora. De asemenea, atât Codul fiscal cât şi legislaţia specifică domeniului impun producătorilor de bere artizanală obligaţii şi costuri administrative disproporţionate în raport cu cele aferente marilor companii.

Având în vedere că, conform Reglementării nr. 178/2008 a Parlamentului European, berea şi cidrul sunt produse alimentare, vă solicităm luarea unor măsuri de care domeniul nostru să beneficieze, măsuri similare cu cele pe care le veţi lua şi care se vor aplica întregii industrii alimentare din România.

Aşadar, vă rugăm să aveţi în vedere următoarele probleme cu care ne confruntăm în această perioadă:

• O dată cu instituirea măsurilor de urgenţă în România, producătorii au pierdut peste 90% din cifra de afaceri, cel mai important canal de vanzare (ca volum şi ca valoare) – fiind idustria HoReCa. Ca urmare, datoriile pe care unităţile HoReCa le au faţă de producători nu mai pot fi recuperate;
• Cheltuieliile cu angajaţii şi chiriile continuă să se acumuleze într-o perioadă în care veniturile sunt la pământ;
• Majoritatea producătorilor de bere artizanală nu au access la lanţurile marilor retaileri;
• Berea artizanală este un produs perisabil, cu un termen de valabilitate redus (6 luni în medie);
• Producţia de bere artizanală este un tip de afacere care presupune investiţii mari în echipamente de producţie care se recuperează pe termen lung printr-un flux comercial cu dezvoltare exponenţială iar orice dezechilibru precum actuala criză poate avea ca rezultat prabuşirea totala a micii noastre industrii;
• Berea este un produs cu volume preponderent sezoniere iar masurile luate în această situaţie de urgenţă impactează tocmai sezonul ce urmează să înceapă
• Grăbirea măsurilor de acordare de credite garantate de stat, cu dobânzi preferenţiale pentru industria berii artizanale şi cele conexe, pentru plata costurilor fixe pe durata crizei;
• Reducerea cotei TVA la 5% pentru berea artizanală – adăugăm şi faptul că, în prezent, furnizorii de materii prime (malţ, hamei, drojdie) şi comercianţii de bere (draft) operează cu TVA redus (9% şi respectiv 5%), în vreme ce producătorii, adică procesatorii materiilor prime, cei care creează cea mai importantă valoare adăugată, plătesc cota întreagă de 19%. Reducerea TVA ar uniformiza tratamentul fiscal pe întreg lanţul de producţie-distribuţie şi ar corecta acestă inegalitate;

În concluzie, pentru a vă veni în întâmpinare, vă solicităm adoptarea urgentă a următoarelor măsuri menite a proteja producătorii autohtoni de bere artizanală:

• Eliminarea plăţii tuturor taxelor şi impozitelor (TVA, impozit pe profit, accize, taxe pe salarii, CAS şi CASS) pe perioada situaţiei de urgenţă, urmate de înca 6 luni, după încheierea stării de urgenţă;
• Facilitarea accesului producătorilor români de bere artizanală în perioada situaţiei de urgenţă în lanţul marilor retaileri.

În consens cu situaţia descrisă mai sus, vă informăm că Patronatul nostru este afiliat la Confederaţia Uniunii Patronatelor din România, fiind un membru activ în Comisia de Dialog Social.

În numele societăţilor afiliate şi neafiliate, vă multumim anticipat şi vă asigurăm de deplina noastră consideraţie.

Preşedinte – Vifor Corneliu Verşescu
Director General – Tudor Petrescu